Die EU (JESUITENBURG), soll
sich lieber bei der eigenen Nase packen, bevor die andere verurteilen!
Der Turmbau zu Babel war ein Bauwerk, das den Erbauern einen Namen machen und Gott verachten sollte. Diese Pläne scheiterten jedoch, da Gott die Sprachen der Bauherren so verwirrte, dass sie sich nicht miteinander verständigen konnten.
Die EU (JESUITENBURG), soll sich lieber bei der eigenen Nase packen, bevor die andere verurteilen!
Der Turmbau zu Babel war ein Bauwerk, das den Erbauern einen Namen machen und Gott verachten sollte. Diese Pläne scheiterten jedoch, da Gott die Sprachen der Bauherren so verwirrte, dass sie sich nicht miteinander verständigen konnten.
🔴👉WIR SIND ALLE JESUITEN
DERK JAN EPPINK // MI, 10. OKT 2012Es gibt viele Gründe, Herman van Rompuy, den Präsidenten des Europäischen Rates, im Auge zu behalten. Anfang September sprach Van Rompuy beim „Interreligiösen Dialog“ in Florenz. Die Weltpresse hat es nicht mitbekommen, aber zum Glück gab es immer noch die „Katholiek Nieuwsblad“ von Den Bosch, Roms letztem Resort in den Niederlanden. Die Zeitung zitierte stolz Van Rompuy mit der Ankündigung: „Wir sind alle Jesuiten“. Er bezog sich auf die prominenten europäischen Führer, mit denen er die Architektur für das zukünftige Europa entwickelt. „Es schafft unzerbrechliche Bindungen. Es gibt also eine ' Jesuiten International ''
👉> BEOBACHTUNG
Den politischen Prozess der Europäischen Union und die rechtlichen Entwicklungen in den Bereichen, die für die Kirche von Interesse sin, zu beobachten und zu analysieren. Hierzu pflegt die COMECE regelmäßigen Kontakt mit EU-Politikern, Mitgliedern des Europäischen Parlaments und leitenden EU-Beamten mit dem Ziel, ihnen die Ansichten der EU-Bischofskonferenzen hinsichtlich der Europäischen Integration im Lichte der kirchlichen Soziallehre zu verdeutlichen, ihnen die Zusammenarbeit mit der Kirche anzubieten und auch auf ihre Fragen und Probleme einzugehen.
👉>KOMMUNIKATION Den EU-Institutionen die Ansichten und Anliegen der katholischen Bischöfe hinsichtlich der Gestaltung eines friedvollen und blühenden Europas durch Stellungnahmen, politische Dokumente, Studien und Berichte zu unterbreiten.
👉> DIALOG
Einen regelmäßigen, offenen und transparenten Dialog mit den EU-Institutionen durch formelle oder informelle Kontakte zu pflegen, wie das jährliche Gipfeltreffen der Vertreter der Religionsgemeinschaften, die Dialogseminare, Konferenzen, und die Teilnahme an Konsultationen der Europäischen Kommission.
👉> INFORMATION
Die EU-Bischofskonferenzen und die breitere kirchliche Gemeinschaft über Fragen von besonderem gemeinsamem Interesse, die von den verschiedenen Institutionen der EU behandelt werden, zu informieren.
👉> UNTERSTÜTZUNG
Die EU-Bischofskonferenzen dabei zu unterstützen, über die Herausforderungen nachzudenken, die sich angesichts der Schaffung eines vereinten Europas stellen, und Kollegialität unter ihnen zu fördern, insbesondere bei der Entwicklung von konkreten Initiativen auf der Grundlage ihrer Pastoralerfahrung zur Behandlung von europaweiten gravierenden sozialen und ethischen Problemen...
⚠WER DIE JESUITEN SIND?- Papst Franziskus und das Milliardenimperium der Jesuiten
- https://www.chick.com/information/article?id=german-alberto-read-online
- Die Jesuiten
- https://www.worldslastchance.com/german/end-time-prophecy/streng-vertraulich-das-geheimnis-der-jesuiten.html
- https://archive.org/details/@gi_gii
- https://archive.org/search.php?query=creator%3A%22joggler66%22
--------------------------------Rumänien: Gericht erkennt Vorrang von EU-Recht nicht an
Den politischen Prozess der Europäischen Union und die rechtlichen Entwicklungen in den Bereichen, die für die Kirche von Interesse sin, zu beobachten und zu analysieren. Hierzu pflegt die COMECE regelmäßigen Kontakt mit EU-Politikern, Mitgliedern des Europäischen Parlaments und leitenden EU-Beamten mit dem Ziel, ihnen die Ansichten der EU-Bischofskonferenzen hinsichtlich der Europäischen Integration im Lichte der kirchlichen Soziallehre zu verdeutlichen, ihnen die Zusammenarbeit mit der Kirche anzubieten und auch auf ihre Fragen und Probleme einzugehen.
👉>KOMMUNIKATION
👉> DIALOG
Einen regelmäßigen, offenen und transparenten Dialog mit den EU-Institutionen durch formelle oder informelle Kontakte zu pflegen, wie das jährliche Gipfeltreffen der Vertreter der Religionsgemeinschaften, die Dialogseminare, Konferenzen, und die Teilnahme an Konsultationen der Europäischen Kommission.
👉> INFORMATION
Die EU-Bischofskonferenzen und die breitere kirchliche Gemeinschaft über Fragen von besonderem gemeinsamem Interesse, die von den verschiedenen Institutionen der EU behandelt werden, zu informieren.
👉> UNTERSTÜTZUNG
Die EU-Bischofskonferenzen dabei zu unterstützen, über die Herausforderungen nachzudenken, die sich angesichts der Schaffung eines vereinten Europas stellen, und Kollegialität unter ihnen zu fördern, insbesondere bei der Entwicklung von konkreten Initiativen auf der Grundlage ihrer Pastoralerfahrung zur Behandlung von europaweiten gravierenden sozialen und ethischen Problemen...
- Papst Franziskus und das Milliardenimperium der Jesuiten
- https://www.chick.com/information/article?id=german-alberto-read-online
- Die Jesuiten
- https://www.worldslastchance.com/german/end-time-prophecy/streng-vertraulich-das-geheimnis-der-jesuiten.html
- https://archive.org/details/@gi_gii
- https://archive.org/search.php?query=creator%3A%22joggler66%22
Streit um Korruptions-Urteile
Rumänien: Gericht erkennt Vorrang von EU-Recht nicht anIn der Auseinandersetzung zwischen Bukarest und Brüssel geht es um Korruptions-Urteile gegen ehemalige Parlamentarier und Minister. Die hatte das rumänische Verfassungsgericht für nichtig erklärt.
Bukarest/Luxemburg.
Zwischen Rumänien und der EU zeichnet sich Streit um den Vorrang von EU-Recht vor nationalem Recht ab. Das geht aus einer Stellungnahme des rumänischen Verfassungsgericht hervor.
Hintergrund ist ein Urteil des Europäischen Gerichtshof, wonach EU-Recht sogar über der nationalen Verfassung steht. Demnach können rumänische Gerichte in bestimmten Fällen Entscheidungen des Verfassungsgerichts des Landes ignorieren. Dies sei etwa der Fall, wenn im Kampf gegen Korruption andernfalls die Gefahr drohe, dass Verurteilte straflos blieben.
Diese Rechtssprechung könne in Rumänien nicht angewendet werden, solange die Verfassung nicht entsprechend geändert worden sei, erklärte das Verfassungsgericht.
Rumänien: Gericht erkennt Vorrang von EU-Recht nicht an
In der Auseinandersetzung zwischen Bukarest und Brüssel geht es um Korruptions-Urteile gegen ehemalige Parlamentarier und Minister. Die hatte das rumänische Verfassungsgericht für nichtig erklärt.
Bukarest/Luxemburg.
Zwischen Rumänien und der EU zeichnet sich Streit um den Vorrang von EU-Recht vor nationalem Recht ab. Das geht aus einer Stellungnahme des rumänischen Verfassungsgericht hervor.
Hintergrund ist ein Urteil des Europäischen Gerichtshof, wonach EU-Recht sogar über der nationalen Verfassung steht. Demnach können rumänische Gerichte in bestimmten Fällen Entscheidungen des Verfassungsgerichts des Landes ignorieren. Dies sei etwa der Fall, wenn im Kampf gegen Korruption andernfalls die Gefahr drohe, dass Verurteilte straflos blieben.
Diese Rechtssprechung könne in Rumänien nicht angewendet werden, solange die Verfassung nicht entsprechend geändert worden sei, erklärte das Verfassungsgericht.
Stillstand statt Fortschritt bei Korruption
Hintergrund des EuGH-Urteils vom Dienstag sind Fälle vor dem obersten rumänischen Gerichtshof. Dieser hatte ehemalige Parlamentarier und Minister etwa wegen Korruption und Einflussnahme in Zusammenhang mit EU-Mitteln verurteilt. Danach erklärte der Verfassungsgerichtshof die Entscheidungen aus formellen Gründen für nichtig.
Dadurch könnten sich die Fälle jedoch in die Länge ziehen und verjähren. Dem EuGH zufolge könnte dies eine «wirksame und abschreckende Sanktionierung von Personen verhindern, die die höchsten Ämter des rumänischen Staates bekleiden» und wegen Betrugs oder Korruption im Amt verurteilt worden seien.
Das südosteuropäische Land steht seit dem EU-Beitritt 2007 unter besonderer Beobachtung der EU-Kommission, weil es damals nicht alle Vorgaben gegen Korruption und organisiertes Verbrechen sowie zur Stärkung der Justiz erfüllte.
Nach anfänglichen Fortschritten durch eine verstärkte Aktivität der Antikorruptionseinheit der Staatsanwaltschaft herrscht Kritikern zufolge nahezu ein Stillstand. Als einer der Gründe dafür gilt eine 2018 von der damaligen sozialdemokratischen Regierung geschaffene Sondereinheit der Staatsanwaltschaft (SIIJ), die allein das Recht hat, gegen Richter und Staatsanwälte zu ermitteln. Das entzieht der Antikorruptionseinheit Kompetenzen. Die EU-Kommission verlangt seit langem, dass die Sondereinheit SIIJ abgeschafft wird.
(dpa)
Copyright 2021, dpa (www.dpa.de). Alle Rechte vorbehalten
----------------------------------CCR, răspuns la decizia Curții de Justiție a UE: Hotărârea CJUE se poate aplica„numai după revizuirea Constituției în vigoare”
Hintergrund des EuGH-Urteils vom Dienstag sind Fälle vor dem obersten rumänischen Gerichtshof. Dieser hatte ehemalige Parlamentarier und Minister etwa wegen Korruption und Einflussnahme in Zusammenhang mit EU-Mitteln verurteilt. Danach erklärte der Verfassungsgerichtshof die Entscheidungen aus formellen Gründen für nichtig.
Dadurch könnten sich die Fälle jedoch in die Länge ziehen und verjähren. Dem EuGH zufolge könnte dies eine «wirksame und abschreckende Sanktionierung von Personen verhindern, die die höchsten Ämter des rumänischen Staates bekleiden» und wegen Betrugs oder Korruption im Amt verurteilt worden seien.
Das südosteuropäische Land steht seit dem EU-Beitritt 2007 unter besonderer Beobachtung der EU-Kommission, weil es damals nicht alle Vorgaben gegen Korruption und organisiertes Verbrechen sowie zur Stärkung der Justiz erfüllte.
Nach anfänglichen Fortschritten durch eine verstärkte Aktivität der Antikorruptionseinheit der Staatsanwaltschaft herrscht Kritikern zufolge nahezu ein Stillstand. Als einer der Gründe dafür gilt eine 2018 von der damaligen sozialdemokratischen Regierung geschaffene Sondereinheit der Staatsanwaltschaft (SIIJ), die allein das Recht hat, gegen Richter und Staatsanwälte zu ermitteln. Das entzieht der Antikorruptionseinheit Kompetenzen. Die EU-Kommission verlangt seit langem, dass die Sondereinheit SIIJ abgeschafft wird.
(dpa)
Copyright 2021, dpa (www.dpa.de). Alle Rechte vorbehalten
Curtea Constituțională a dat joi un răspuns la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit marți că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene, fără riscul de a fi anchetați disciplinar. CCR argumentează că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după revizuirea Constituției României.
„CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a transmis Curtea Constituțională a României joi, într-un comunicat de presă.
CCR face trimitere la decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, sesizată cu mai multe cauze din România, a stabilit că judecătorii pot lăsa neaplicate decizii ale Curții Constituționale, care, dacă ar fi aplicate, ar crea impunitate pentru infracțiuni grave sau ar încălca principiul supremației dreptului european.
Curtea Constituțională susține în răspunsul său că niciuna dintre cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni” și subliniază că, „potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”.
Redăm în continuare răspunsul complet al Curții Constituționale:
Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:
Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii
Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.
Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.
Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.
Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:
– compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;
– la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;
– punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;
– la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.
Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.
Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.
De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.
Editor : Bogdan Pacurar
CU TOȚII SUNTEM IEZUIȚI
DERK JAN EPPINK // MIERCURI, 10. OCT 2012Există o mulțime de motive pentru a fi cu ochii pe Herman van Rompuy, președintele Consiliului European. La începutul lunii septembrie, Van Rompuy a vorbit la „ Dialogul interreligios ” din Florența. Presa mondială nu a observat, dar din fericire mai exista „Katholiek Nieuwsblad” de la Den Bosch, ultima soluție a Romei în Olanda. Ziarul l-a citat cu mândrie pe Van Rompuy care a anunțat: „Toți suntem iezuiți”. Se referea la acei lideri europeni de seamă cu care dezvoltă arhitectura viitoarei Europe. „Se creează legături de nedesfăcut. Deci există o „ Internațională a Iezuiților ”.
Cine sunt acei oameni despre care vorbea Van Rompuy, el însuși școlarizat de iezuiți la Colegiul Sint-Jan Berchman din Bruxelles? În primul rând, este José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. În al doilea rând, este Jean-Claude Juncker, prim-ministru al Luxemburgului și președinte al Eurogrupului. Van Rompuy îl mai menţionează pe preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care a fost şcolarizat la Colegiul Iezuit Roman Instituto Massimiliano Massimo . Premierul italian Mario Monti și colegul său spaniol Mariano Rajoy au fost, de asemenea, modelați de colegiile iezuite, a adăugat vesel Van Rompuy. Din fericire, există Angela Merkel, fiica încăpățânată a unui vicar din fosta DDR, care să acționeze ca contragreutate.
Ascultându-l pe Van Rompuy, vei observa instantaneu asemănările iezuiților cu Europa. Iezuiții au format avangarda Bisericii Catolice, așa cum elita europeană este avangarda integrării europene. Ambii se prezintă ca „elita”, ridicată deasupra oamenilor obișnuiți. Metodele lor sunt foarte asemănătoare. O minciună sofisticată sau o înșelăciune intenționată este permisă atunci când este încadrată în interesul scopului mai mare. Un cinism abia stăpânit tipifică atitudinea față de cetățeanul normal, prostul ignorant, care în cadrul unei democrații trebuie să fie protejat de el însuși. Elitele catolice și europene lucrează prin cercurile interne . Restul este proză. Van Rompuy, Barroso, Monti și Rajoy sunt vizitatori frecventi la audiențele papale.
Nu este de mirare că această mentalitate lasă urme în structurile și metodele de lucru europene. BCE are un consiliu guvernamental format din douăzeci și trei de membri, printre care se numără cei șase membri ai Comitetului executiv. Configurația BCE nu este deloc diferită de Vatican. Consiliul guvernatorilor nu clasifică femeile, nu răspunde în fața unui Parlament și procesele-verbale ale ședințelor acestuia sunt clasificate. Banca Rezervei Federale Americane și Banca Japoniei trebuie să publice procesele-verbale de la reuniunile consiliului lor de administrație. BCE joacă un rol central în zona euro, mișcând în jur de miliarde de euro, dar nimeni nu știe cum ia decizii banca din Frankfurt. Cel puțin Papa a avut un majordom care dezvăluie secretele.
Desigur, iezuiții euro sunt superiori din punct de vedere intelectual. Ei sunt mult mai deștepți decât Guy Verhofstadt, liderul fracțiunii liberale din Parlamentul European și omologul său verde Daniel Cohn-Bendit. În cartea lor „Pentru Europa!” își țipă obiectivele din răsputeri: o Europă federală cu un singur guvern, o taxă europeană și o singură armată. Singurul lucru care lipsește este un serviciu secret și un lider, așa că Europa a revenit acolo unde a început. Puneți asta la un referendum și „Statele Unite ale Europei” se limitează la Italia și Belgia.
Și mai prost este „raportul final” al unui număr mic de miniștri ai Afacerilor Externe despre viitorul Europei. Raportul este semnat de unsprezece din cele douăzeci și șapte de state membre; o minoritate, printre care Olanda. Suspectul obișnuit, Marea Britanie, nu a semnat și nici Suedia sau Finlanda. Dintre noile state membre, doar Polonia a semnat. Concluzia grupului: „ Euro este cel mai puternic simbol al integrării europene ”. Numeroase operațiuni de salvare și fonduri de urgență sunt ignorate în mod convenabil. Unii dintre cei unsprezece miniștri (nu este clar care dintre ei) pledează în favoarea unei armate europene. O astfel de armată va fi, fără îndoială, un tigru de hârtie , deoarece armatele țărilor euro se micșorează rapid ca urmare a crizei. În mod surprinzător, Grecia cheltuiește cel mai mult pe armata sape cap de locuitor ! Cu toate acestea, Grecia nu a semnat. Pe scurt, acești unsprezece miniștri, ca o echipă de fotbal dezorientată, excelează la a marca în propria plasă.
Este ceva ce nu s-ar întâmpla niciodată euro-iezuiților. Raportul lor „Către o veritabilă uniune economică și monetară” constă doar din „blocuri de bază” și „sugestii”. Raportul sugerează implementarea unei scheme europene de garantare a depozitelor. Nimic dramatic, desigur, este doar o sugestie. Într-un exercițiu nedureros de cuvinte, cetățenii sunt transformați într-un proces de gândire care îi depășește. De îndată ce își dau seama ce sunt menite să creeze acele blocuri de construcție, sunt deja prinși în ea. Ceea ce odinioară erau sugestii vor fi fapte împlinite, iar cei care obiectează sunt etichetați drept nerezonabili și frângăriți, drept populiști.
Între timp, premierul niciodată ales Monti a anunțat că va începe o campanie europeană împotriva „populismului”. Van Rompuy, de asemenea, niciodată ales, i-a oferit imediat sprijinul. Monti declarase anterior că parlamentele naționale nu ar trebui să le stea în calea liderilor europeni, făcându-se astfel referire la Bundestagul german. Ei trebuie să fie „educați”. Iezuiții conduc oamenii, care la rândul lor ar trebui să-i urmeze. Ce este populismul pentru ei? „Ignoranții” sunt cei care refuză să urmeze: grecii furiosi, spaniolii care protestează, germanii îngrijorați și olandezii eurocritici. O Europă cu o astfel de mentalitate elitistă are nevoie de o Reformă, dar tocmai asta detestă, Jesuits International . Ce populist enervant a fost acel Martin Luther!🔴👈
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen